Deși mai au doar câteva zile până își vor încheia mandatele din actuala legislatură , parlamentarii mai fac, pe ultima sută de metri, o încercare de a adopta Legea Arendei. Marți, 17 decembrie, în Camera Deputaților va avea loc votul final pentru adoptarea Pl-x nr. 435/2024, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil referitor la arendă.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil (Pl-x 435/2024) a fost respinsă de Senat la data de 3 septembrie 2024, însă camera decizională în acest caz este Camera Deputaților. Legea a primit raport favorabil din partea comisiilor de specialitate din cele două camere.
Legea Arendei a fost declarată, în 2023, neconstituțională de către Curtea Constituțională a României (CCR), însă motivul invocat nu se referea la conținutul acesteia, ci la procedura în care fusese adoptată în Parlament. Legea trecuse ca lege ordinară, însă pentru a putea fi aplicată trebuia să fie lege organică. Astfel, procesul a fost reluat în Parlament, de data aceasta respectându-se procedura corectă.
Proiectul de lege a mai picat o dată, chiar la votul din Parlament, în primăvara acestui an, pentru că nu a îndeplinit numărul de voturi necesare pentru adoptarea ei. Doar două voturi ”pentru” au lipsit pentru a se întruni numărul necesar pentru adoptarea legii, lucru cu atât mai curios cu cât anumiți parlamentari din grupurile PSD și PNL, care se declarau susținători ai acestei legi, au lipsit de la vot, deși erau prezenți în Parlament și votaseră proiectul legislativ anterior de pe ordinea de zi. Notabil este faptul că de la votul pentru legea arendei din primăvara acestui an a lipsit și ministrul agriculturii, Florin Barbu.
În fine, legea arendei va fi votată pentru a treia oară în Camera Deputaților, pe 17 decembrie, iar asociațiile de fermieri sunt încrezătoare că a treia încercare va fi cu noroc pentru ei. Reprezentanții acestora subliniază importanța implementării prevederii privind perioada minimă de 7 ani pentru contractele de arendă, care le va permite fermierilor să își construiască strategii pe termen lung la nivel de fermă.
”Am cedat de la 10 ani la 7 ani doar-doar să avem această durată minimă de arendare pentru a putea avea stabilitatea terenului în fermă, predictibilitatea veniturilor într-un plan de afaceri cu care să poți convinge banca să te împrumute și cu aceste două condiții îndeplinite să putem avea încredere, ca fermieri, că putem să ducem mai departe activitatea agricolă, cu toate greutățile pe care le avem astăzi pe umeri: schimbări climatice, război la graniță, Mercosur aproape prăvălit peste noi, inflație”, a precizat Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședinte LAPAR.
O altă prevedere importantă a legii se referă la schimburile de terenuri între arendași. În România, maximum 10% din suprafața arabilă se utilizează pe locația deținută în titlul de proprietate. Până acum, fermierii și proprietarii de terenuri au fost forțați să facă schimburi și înțelegeri verbale pentru a comasa terenurile, ca să le poată lucra într-un mod sustenabil. „Din acest motiv, este extrem de important să fie permise prin lege schimburile de terenuri între proprietari/arendași așa cum este prevăzut în proiectul Pl-x nr. 435/2024”, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare.
”Acest proiect legislativ este pentru fermierii din România cel mai important proiect legislativ din 1989 până în prezent, pentru că asigură predictibilitate și posibilitatea de a continua activitatea agricolă, locurile de muncă și investițiile în mediul rural în aceste condiții incerte cauzate de seceta pedologică severă și arșița atmosferică, inflație, constrângeri legislative impuse de la nivel european, lipsă de condiții reciproce, în oglindă pentru produsele produse/importate în UE, crize etc.”, mai transmite Alianța.
