Costurile suplimentare generate de CBAM la îngrășăminte riscă să accelereze ieșirea fermelor din piață, într-un moment în care 20%-25% dintre fermierii din România și UE spun că nu știu dacă își mai pot continua activitatea și ar putea închide în cel mult un an fără măsuri de rentabilizare, potrivit Economica. În acest context, organizațiile din sector cer suspendarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrășăminte și un pachet mai larg de intervenții.
Presiunea vine dintr-un cumul de factori: prețuri ridicate la carburanți și fertilizanți, tensiuni pe piață pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și o „recesiune prelungită” pe piețele culturilor arabile din UE, pe lângă costurile ridicate ale îngrășămintelor menținute la un nivel înalt după invazia Rusiei în Ucraina, conform comunicatului citat.
CBAM și factura la îngrășăminte: estimări de cost până în 2034
În cazul îngrășămintelor, taxa CBAM ar urma să crească treptat până în 2034. Costul direct este estimat la 820 de milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde lei) în 2026, urmând să urce la 3,4 miliarde de euro (aprox. 17 miliarde lei) în 2034, potrivit documentului.
Tot acolo se arată că, pe următorii șapte ani, costul cumulat ar ajunge la aproximativ 12 miliarde de euro (aprox. 60 miliarde lei), adică peste 3% din bugetul actual al Politicii Agricole Comune (PAC). Dacă îngrășămintele produse în UE își aliniază în continuare prețurile la cele ale importurilor, costul total ar putea urca la 39 de miliarde de euro (aprox. 195 miliarde lei), aproape 10% din bugetul actual al PAC, sumă pe care agricultorii „nu o pot absorbi”, conform comunicatului.
