Centrul European de Agrometeorologie, primul de acest fel din lume, înfiinţat în România la cererea Organizaţiei Mondiale de Meteorologie şi finanţat din fonduri europene cu o valoare de peste 2 milioane de euro, îşi va începe activitatea la mijlocul anului 2025, iar fermierii români, grav afectaţi de secetă în ultimii cinci ani agricoli, vor fi primii beneficiari ai informaţiilor obţinute.
„Primul centru european de agrometeorologie din România, care deja este construit, va fi dat în folosinţă undeva la jumătatea acestui an. În acest centru vom aduna logistică, proceduri, indicatori de la majoritatea ţărilor care desfăşoară această activitate, examinarea climei şi vremii pentru agricultură, din cele 52 de ţări care fac parte din regiunea VI Europa. Încercăm prin intermediul instrumentelor şi produselor pe care le avem să ne dezvoltăm, să adăugăm valoare atât pentru România, cât şi pentru celelalte regiuni“, a spus Daniel Alexandru, director agrometeo în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), prezent la emisiunea ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania şi Penny.
Proiectul Inframeteo dispune de aparatura necesară şi de un instrumentar complet pentru a aduce valoare adăugată în agricultură.
Primele patru staţii agrometeorologice au fost deja instalate în România, fiind amplasate în Dobrogea, Oltenia şi Muntenia. Acestea vor furniza informaţii suplimentare faţă de cele oferite de staţiile cu program agrometeorologic existente.
Şeful departamentului de agrometeorologie al ANM a subliniat că, prin intermediul altor proiecte de cercetare ce vor fi desfăşurate vor discuta constant cu fermierii, pentru a le înţelege mai bine nevoile şi provocările şi să le pună la dispoziţie produse, buletine şi diagnoze personalizate.
De asemenea, pentru adaptarea la schimbările climatice, Administraţia Naţională de Meteorologie are un proiect de investiţii finanţat din PNRR pentru modernizarea infrastructurii, având ca obiectiv triplarea numărului de staţii meteorologice existente.
„Avem un număr de 166 de staţii meteorologice automate în prezent, iar prin acest proiect PNRR vom suplimenta cu 300 de noi staţii meteorologice şi 100 de staţii cu program agrometeorologic, pe lângă cele 66 pe care le avem, în vederea furnizării unor informaţii cât mai detaliate, în mai multe puncte din ţară. Scopul este ca aceste informaţii să fie regăsite în locaţii cât mai diverse, pentru că în prezent, nu avem o acoperire suficientă din punct de vedere al staţiilor meteorologice“, a explicat Daniel Alexandru.
El a spus că, în agricultură, efectele schimbărilor climatice sunt evidente prin perioade lungi de secetă, asociate cu temperaturi ridicate, ceea ce duce la fenomene meteorologice cu o frecvenţă şi intensitate mai mare decât cele obişnuite. În prezent, avem un îngheţ târziu de primăvară, o manifestare extremă pentru acest sezon, ce indică o prelungire a iernii în primăvară. Culturile cele mai afectate de acest stres termic sunt pomii fructiferi şi viţa de vie, care, după ce ies din repausul vegetativ al iernii, devin vulnerabile la temperaturi sub 0°C.
Din punct de vedere termic, iarna a fost caracterizată de temperaturi neobişnuit de ridicate în două dintre cele trei luni. Astfel, decembrie şi ianuarie au avut temperaturi medii mult peste normal, cu Ă2,7°C în decembrie şi Ă4,5°C în ianuarie. Totuşi, februarie s-a încheiat cu o medie termică de -1,3°C. Comparativ, în februarie 2024 s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură medie pentru această lună din istoria măsurătorilor, Ă7,4°C. Prin urmare, februarie din acest an a fost mai rece cu 1,3°C faţă de media termică obişnuită, a precizat specialistul.
„În ceea ce priveşte precipitaţiile, ultimele şase luni şi jumătate ale anului agricol au înregistrat variaţii semnificative. Lunile septembrie şi decembrie au avut precipitaţii peste normal, în timp ce noiembrie s-a situat în jurul valorii normale. În schimb, octombrie, ianuarie şi februarie au fost deficitare, iar luna martie se află în prezent la un deficit de aproximativ 50% faţă de nivelul normal de precipitaţii“, a precizat acesta.
Totuşi, în zonele sudice unde stratul de zăpadă s-a menţinut până în a doua jumătate a lunii februarie, topirea acestuia a contribuit la o rezervă de apă suficientă până la sfârşitul lunii martie. Însă, dacă precipitaţiile vor continua să lipsească, iar temperaturile vor creşte, aşa cum este prognozat începând de vineri, această rezervă de apă se va diminua rapid.
„Observăm că anumite zone din România, cum ar fi sudul extrem al Olteniei şi Dobrogea, sunt extrem de secetoase şi urmează acest trend de mulţi ani, cu precipitaţii deficitare pe tot parcursul anului. În această regiune, în special în Oltenia, din cauza degradării severe a solului – nu doar din cauza lipsei de precipitaţii, ci şi din cauza temperaturilor ridicate – calitatea solului s-a diminuat semnificativ din punct de vedere biologic şi chimic“, a mai spus Alexandru.
