Prețurile la îngrășăminte au luat-o din nou razna în ultima perioadă, iar o explicație concretă pentru acest fenomen ar putea fi legată de măsurile recente prin care Comisia Europeană încearcă să impună tarife la îngrășămintele rusești.
Executivul european a încercat, printr-un plan atent regizat, să rezolve mai multe probleme dintr-o singură mișcare: înăbușirea unui important flux de venituri pentru mașina de război a Moscovei, ajutarea producătorilor europeni de îngrășăminte, aflați în dificultate după limitarea importurilor de gaz rusesc, și evitarea creșterii prețurilor care i-ar putea enerva și mai mult fermierii din spațiul comunitar, deja aflați în pragul unei revolte deschise.
Ceea ce se dorea însă o mișcare menită să aducă o triplă victorie, arată mai mult ca o triplă ratare, scrie Politico, analizând dansul pe sârmă al Comisiei Europene legat de îngrășămintele rusești.
Producătorii europeni de îngrășăminte au avertizat de de mai multă vreme că, odată cu reducerea exporturilor de gaze naturale către Europa, Rusia își va transforma gazul ieftin în îngrășământ ieftin și îl va trimite în UE. Acest truc a permis Moscovei să mențină un flux de numerar valoros, în ciuda sancțiunilor occidentale menite să înfometeze economia de război a Kremlinului.
Iată că, în sfârșit, Comisia a decis să ia măsuri prin propunerea de a impune tarife pentru îngrășămintele rusești și belaruse, însă planul atent coregrafiat – care prezintă perioade de tranziție de ani de zile și introduceri treptate prudente – ar putea ajunge să nu satisfacă pe nimeni, avertizează analiștii de la Politico.
Pe de-o parte, măsurile riscă să nici nu afecteze în mod semnificativ fluxul de venituri al Rusiei și să nici nu îi ajute prea tare pe producătorii europeni de îngrășăminte să iasă din impasul economic. Pe de altă parte, fermierii, care se bazează pe produse rusești ieftine pentru a-și menține costurile scăzute, spun că nu își pot permite costurile suplimentare.
De altfel, reprezentanții Copa-Cogeca, principalul grup de lobby agricol al UE, au avertizat că noile tarife ar putea crește costurile sezonul viitor, punând o presiune suplimentară asupra unui sector care se află deja în dificultate. Grupul susține că planul Bruxelles-ului nu are garanții că producția internă de îngrășăminte va crește suficient de repede pentru a compensa deficitul.
Copa-Cogeca a cerut Comisiei să atenueze impactul prin eliminarea taxelor existente la importurile de îngrășăminte din surse non-ruse, avertizând că, fără astfel de măsuri, fermierii din UE s-ar putea confrunta cu un impact financiar „catastrofal”.
Bruxelles insistă că tarifele, care urmează să crească de la aproximativ 40 de euro pe tonă metrică inițial la 430 de euro după trei ani, vor slăbi economia de război a Rusiei, protejând în același timp „autonomia strategică” a UE.
Criticii susțin, însă, că măsurile vin prea târziu și sunt prea slabe pentru a stimula schimbarea reală, argumentând că, chiar și cu tarifele în vigoare, îngrășămintele rusești pot continua să curgă liber în UE până cel puțin în 2026.
Dilema Bruxelles-ului
Fermierii din UE deja în stradă în multe capital europene din cauza costurilor în creștere și a noilor „reguli verzi” considerate prea dure, iar o altă creștere a prețurilor la îngrășăminte ar putea declanșa noi runde de proteste – un coșmar politic pe care Bruxellesul vrea să-l evite.
Totodată, creșterea în etape, pe parcursul a trei ani, a tarifelor pentru îngrășămintele rusești îi frustrează pe producătorii europeni, care spun că Moscovei i se acordă mai mult timp pentru a continua să inunde piața. Anul trecut, UE a importat 6,17 milioane de tone metrice de îngrășăminte rusești în valoare de 2,12 miliarde de euro – cel mai mare volum de la invazia Rusiei din 2022 a Ucrainei, conform Eurostat și a datelor vamale.
Producătorii europeni de îngrășăminte consideră că lentoarea cu care acționează Bruxelles-ul va face ca măsurile luate să nu fie resimțite suficient de curând.
„Apreciem că Comisia ia măsuri pentru a reduce importurile de îngrășăminte rusești, dar, din păcate, este prea puțin, prea târziu”, a declarat Tiffanie Stephani, vicepreședinte la Yara din Norvegia, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume.
Aceasta a avertizat că, prin amânarea acțiunilor serioase până în 2026 sau mai târziu, UE riscă să-și pună în pericol propria industrie a îngrășămintelor, permițând în același timp produselor rusești să continue să intre.
„Îndemnăm Parlamentul European și Consiliul de Miniștri să crească nivelul de ambiție. Orice mai puțin ar fi o oportunitate semnificativă ratată”, a adăugat Stephani.
