Fermierii români au avut în 2025 una dintre cele mai bune producţii de legume din ultimii ani, însă preţurile au scăzut, urmând tendinţa din piaţa cerealelor.
Mai mult, oferta mai mare a făcut ca lanţurile de retail să reducă comenzile individuale ale producătorilor cu care au contracte, iar depozitele construite cu fonduri proprii, europene şi credite bancare au rămas pline cu marfă.
Producătorii spun că au investit ca să poată livra tot timpul anului, dar acum se confruntă cu o mare presiune financiară, a fost una dintre concluziile ediţiei din 13 octombrie a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
„Lunguleţu este un pol important pentru legumicultură, numai că nu ne vede nimeni. Din fericire pentru producătorii noştri, recoltele au fost foarte bune anul acesta, chiar dacă ne-am confruntat cu problema apei (a lipsit – n. red.), iar în România apa a ajuns să fie mai scumpă decât berea. Nu înţeleg acest fenomen. În zona noastră vorbim de cartofii de Lunguleţu şi varza de Lunguleţu, iar producţiile au fost mari, ne-am bucurat în acest sens, dar din punct de vedere economic am fost la pământ. A fost un an care i-a dat înapoi pe fermierii noştri cu cinci, poate chiar şapte ani“, a spus Ionuţ Lăscaie, preşedintele Cooperativei de la Lunguleţu, care adună circa 900 de producători de dimensiuni mici şi medii din judeţul Dâmboviţa.
El a menţionat că se referă la preţurile cu care s-au vândut cartofii, în principal, de la poarta fermei, întrucât agricultorii nu au mai înregistrat valori atât de mici de cel puţin 10-15 ani, iar dacă se ia în calcul inflaţia de 9,9%, situaţia este cu atât mai gravă. „Nu este posibil ca în 2025, la Lunguleţu, cartoful să se vândă cu 0,30-0,50 lei/kilogram“, a spus el. Potrivit acestuia, costul mediu de producţie pentru un kilogram de cartofi este, în medie, de 0,90 lei, în special pentru fermierii care folosesc sămânţă importată din Olanda sau din alte ţări din vestul Europei, neavând suficientă în România.
„Anul 2025 a fost un an cu multe provocări. De la an la an, hazardele astea climatice îşi pun amprenta din ce în ce mai mult pe recoltele noastre. Noi, în jurul Galaţiului, ne-am specializat pe rădăcinoase şi bulboase şi nu cred într-o conversie prea curând a agricultorilor de la aceste culturi către altele, să ne adaptăm la vreme, pentru că deja s-au făcut investiţii mari, de multe milioane de euro, în depozite, în tehnică de semănat, plantat, în tehnică de recoltat, iar investiţiile astea s-au făcut pentru câteva decenii de aici înainte. Dar, una peste alta, producţiile au fost bune în acest an. La ceapă, preţul însă e dezastru, pentru că toată lumea vrea să vândă în acelaşi timp, la fel ca la cartofi, iar piaţa nu poate absorbi cantităţile acestea“, a spus Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup, compus din şase companii producătoare de legume din judeţul Galaţi, care realizează circa 10.000 de tone pe an.
El a adăugat că în cazul morcovilor de obicei sunt două cicluri de cultură: unul se seamănă în februarie-martie şi se recoltează în iulie-august, iar celălalt se seamănă în lunile iunie-iulie şi se recoltează în octombrie-noiembrie. Primul ciclu a fost afectat din cauza temperaturilor ridicate, de 30-40°C din vară, care s-au menţinut săptămâni la rând, ceea ce a dus la producţii mici şi, în acelaşi timp, la preţuri foarte scăzute. „În plin sezon, unele magazine au recurs la importuri, pentru că marfa românească nu era de calitate şi puţină, la morcovi. Ciclul al doilea se pare că e mai bun, deşi au fost probleme cu răsăritul culturilor, pentru că în momentul în care s-a semănat în luna iulie temperaturile erau foarte mari“, a precizat Ciuhureanu. În ceea ce priveşte ţelina şi păstârnacul, acestea se vând în prezent la preţuri acceptabile, însă recoltarea lor a început abia de câteva săptămâni, a mai spus fermierul din Galaţi.
„Anul acesta am avut o perioadă grea din punct de vedere climatic, dar totuşi producţiile au fost neaşteptat de bune. La rădăcinoase am avut parte atât de cantitate, cât şi de calitate. Suntem în localitatea Sarichioi din judeţul Tulcea, iar în zonă avem lacul Razelm, de unde ne putem alimenta cu apă. Nu am avut probleme cu seceta la începutul culturii, însă am avut pe final, când am înfiinţat cultura a doua de morcovi şi de pătrunjel. Atunci am simţit efectele schimbărilor climatice şi problemele cauzate de secetă: a scăzut nivelul apei şi nu am mai putut alimenta staţiile de irigaţii. Cu toate acestea, am reuşit să salvăm culturile, iar momentan suntem în regulă“, a spus Alina Filip, asociat în compania Transmeteorit, care pune pe piaţă brandul Generaţii.
Afacerea a fost pornită de părinţii săi, care au început activitatea în agricultură în urmă cu 25 de ani. Ulterior, li s-au alăturat ea şi sora sa şi speră ca, la rândul lor, şi copiii să ducă mai departe tradiţia.
Compania cultivă, sortează şi ambalează legume în România şi Alina Filip a afirmat că încearcă să intre mai puternic pe piaţa supermarketurilor pentru a ajunge cu produsele româneşti pe mesele cât mai multor consumatori din ţară. Însă, deşi în acest an producţiile au fost considerabil mai mari, iar ofertele către retaileri au fost la preţuri competitive, comenzile din partea supermarketurilor au scăzut. „Nu înţelegem de ce, mai ales că, în magazine, apar produse din UE şi din afara UE exact în perioadele în care există marfă românească disponibilă“, a subliniat Alina Filip.
„Vedem ceapă din Turcia sau Olanda, deşi noi anul acesta am ofertat ceapă şi nu s-a vândut şi a trebuit să o aruncăm pe câmp. De asemenea, avem cantităţi mari de rădăcinoase şi abia acum au început să ne dea comenzi. Avem depozite şi asta ne ajută. Putem să recoltăm, să depozităm şi chiar avem capacitate de livrare pe tot parcursul anului către supermarketuri – ne condiţionează să livrăm marfa pe tot parcurs anului. Ne-am adaptat la toate cerinţele, avem toate certificările, producem cât mai curat şi calitativ, dar este ceva ce ne scapă şi nu ştiu dacă ţine de noi producătorii. Ne-am asociat într-o coperativă, suntem mai o competitivi pe piaţa supermarketurilor, dar, totuşi, deşi avem marfă românească şi depozitele sunt pline, comenzile nu vin“, a subliniat Filip.
Cristian Forgacs, inginer agronom la Leen Off Road, care comercializează căpşuni şi porumb zaharat sub brandul Doar Mia, a spus la rândul său, în cadrul emisiunii, că au existat probleme legate de fluxul comenzilor din retail, reducerea cantităţilor şi delistări periodice din magazine, uneori chiar limitative, fără a exista explicaţii clare. Referitor la marfa venită din afară, Forgacs a menţionat că există pe piaţa supermarketurilor porumb zaharat importat din Turcia, care afectează în mod direct producţia locală, întrucât importurile influenţează cererea. În plus, cel mai mare producător de porumb zaharat al Uniunii Europene este Ungaria, care controlează o mare parte a producţiei, inclusiv pentru conserve.
„Am fost aruncaţi cu câţiva ani în spate din punct de vedere economic, pentru că costurile sunt foarte mari, iar competitivitatea presupune investiţii. Dacă există investiţii, eşti competitiv; dacă nu, rămâi în urmă. Trebuie să existe un echilibru între venituri şi cheltuieli, iar competitivitatea se obţine prin optimizarea costurilor. În ziua de azi, fermele mari reuşesc acest lucru mai uşor, nu şi noi, care suntem o exploataţie mai mică. Trebuie să fim atenţi la toate detaliile pentru a ne menţine eficienţa. În ceea ce priveşte producţia, la porumb zaharat am avut o producţie bună anul acesta“, a menţionat Cristian Forgacs.
Deşi are colaborări de peste opt ani cu retailerii, producătorul spune că se confruntă cu preţuri mici şi comenzi tot mai reduse. El a explicat faptul că şi-a asumat o tehnologie riguroasă şi respectă cerinţele impuse de parteneri, însă piaţa rămâne dificilă.
Alina Filip a adăugat că deşi au fost flexibili în privinţa preţurilor, comenzile au scăzut, iar lanţurile de magazine solicită tot mai mult produse în microambalaje, ceea ce presupune costuri suplimentare. Compania încearcă să se orienteze acum către ambalaje de tip caserolă de 300–500 de grame sau cutii de un kilogram, pentru a răspunde cerinţelor pieţei, însă acest lucru limitează capacitatea de a livra cantităţi mari, la nivel de tir.
Pe de altă parte, Ionuţ Lăscaie, spune că e greu să ambalezi cartofi la 1 kg, pentru că au diferite dimensiuni, iar la fiecare pungă ar pierde circa 100 g, care înseamnă o pierdere economică mare, a explicat el. În plus, nu înţelege de ce cartofii din România se cumpără ieftin de la producători, dar se vând mai scump decât cei de import.
