Parlamentul European își stabilește prioritățile, iar cei 27 încep dezbaterile privind bugetul pentru perioada 2028-2034, scrie publicația spaniolă 20 Minutos.
Uniunea Europeană trebuie să-și echilibreze conturile, iar aceasta nu este o sarcină ușoară. Negocierile privind noul cadru financiar multianual – următorul buget pe termen lung care acoperă perioada 2028-2034 – au început deja, deși lent, iar tensiunile sunt mari. Se așteaptă ca discuțiile să fie tensionate nu doar între instituții, ci și între guverne.
Bătălia pentru noul buget pe termen lung este ideologică, nu doar numerică. Surse UE consultate de „20minutos” adaugă și factorul unei anumite urgențe: un an și jumătate pentru a negocia conturi de o asemenea amploare nu înseamnă mult timp, iar procesul bugetar este cel mai complicat întreprins vreodată.
Nu este vorba doar despre sume, ci și – mai presus de toate – despre la ce vor fi folosiți banii și cum. Unele voci solicită UE să fie proactivă, astfel încât lucrurile să nu fie prea adaptate în cazul unei alte crize de amploare precum cea cu pandemia, dar altele sunt mai mioape. Ambele perspective trebuie să conveargă pentru ca noul buget să fie aprobat.
Propunerea Comisiei Europene – care, odată ce a făcut acest lucru, își încheie rolul în acest proces – este ambițioasă pentru unii, insuficientă pentru alții și urmărește un consens care pare puțin probabil de atins fără revizuiri semnificative.
„Este un buget pentru o nouă eră”, a declarat Ursula von der Leyen la prezentarea foii de parcurs, acum aproape un an. Într-adevăr, acestea sunt cele mai ambițioase bugete din istoria UE, în valoare totală de 2 trilioane de euro, reprezentând 1,26% din PIB-ul Uniunii. Componenta cheie, în valoare de 865 de miliarde de euro, cuprinde așa-numitele planuri naționale și regionale, care integrează diverse fonduri europene pentru o gestionare mai eficientă, potrivit Bruxelles-ului.
Aici intervin fondurile de coeziune și PAC, ambele fiind reduse și fiind cele mai importante pentru Spania, ca să dăm doar două exemple. „În loc să avem zece fonduri diferite, cu reguli diferite, termene diferite și criterii diferite, avem acum planuri de parteneriat care pun prioritățile europene sub un singur acoperiș”.
Dar, de exemplu, în același timp, propunerea reduce finanțarea tocmai pentru politica agricolă, iar Curtea de Conturi Europeană a avertizat deja săptămâna aceasta că structura propusă ar putea duce la inegalități și ar putea slăbi controalele asupra conturilor. O altă propunere cheie din noul buget este un nou fond de competitivitate, cu 410 miliarde de euro axate pe tehnologii strategice. În acest cadru, 131 de miliarde de euro ar fi alocate doar apărării și spațiului, de cinci ori mai mult decât suma actuală.
Bruxelles-ul propune o „curățenie birocratică” și sancțiuni mai dure împotriva țărilor care întârzie implementarea reglementărilor europene.
Parlamentul European, pe de altă parte, și-a clarificat prioritățile, dar aceasta este doar o piesă a puzzle-ului. Deputații europeni au votat săptămâna aceasta la Strasbourg în favoarea unei propuneri bugetare ambițioase care prevede o creștere cu 10% față de planurile inițiale ale Comisiei, având ca elemente centrale apărarea, coeziunea socială și clima, dar și migrația. În plus, Parlamentul European insistă că aceste investiții trebuie să continue să fie un motor pentru IMM-uri, regiuni și cetățeni, respingând ferm modelele care ar putea încuraja „renaționalizarea” sau reduce transparența în gestionarea fondurilor.
Pentru a sprijini această implementare și a garanta rambursarea datoriei din Fondul de redresare post-pandemie, propunerea reafirmă necesitatea introducerii de noi resurse proprii – impozitate la nivelul UE – care vor genera aproximativ 60 de miliarde de euro anual. Printre alternativele propuse se numără posibile taxe pe serviciile digitale, activele cripto și jocurile de noroc online, căutând surse de venit care ar oferi bugetului UE o mai mare autonomie. În plus, legiuitorii subliniază că accesul la finanțare va fi strict condiționat de respectarea statului de drept, asigurându-se că urmărirea unei simplificări administrative sporite nu compromite în niciun fel responsabilitatea sau controlul democratic.
În acest sens, eurodeputata Isabel Benjumea (PP) solicită, mai presus de toate, ca noul buget să fie „eficient” și a îndemnat Consiliul și Comisia să respecte voința Parlamentului. „Politica Agricolă Comună, Fondurile de Coeziune, Orizont Europa, Erasmus – acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și arhitecții viitorului nostru.
Ambiția fără resurse este nulă, motiv pentru care am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și noi resurse proprii”, a adăugat eurodeputata socialistă Carla Tavares, raportoare pentru propunere, reiterând afirmațiile lui Siegfried Mureșan (PPE), care solicită „ambiție” din partea celorlalte instituții.
Dezbaterile din cadrul Consiliului sunt încă în faza incipientă, însă oferă deja indicii despre ce ne așteptăm în lunile următoare. Vor fi mai multe „echipe” de țări, așa cum este tipic în aceste ocazii, iar Germania lansează deja un avertisment: „Europa trebuie să se descurce cu banii pe care îi are, iar asta înseamnă și că trebuie să stabilim noi priorități”, a declarat cancelarul Friedrich Merz la ultimul summit al liderilor din Cipru.
„Ceea ce Germania nu ia în considerare este o creștere a datoriei și nici nu ia în considerare obligațiunile europene pe piețele de capital. Aceasta este o poziție pe care Germania nu o susține. Colegii mei știu acest lucru. Mulți împărtășesc opinia mea”. Statele baltice au însă o perspectivă diferită: „Nu suntem competitivi în fața Chinei și a Statelor Unite”.
Realitatea este că migrația și simplificarea birocratică vor fi esențiale într-un nou buget care, în ochii multor experți, trebuie să fie mai amplu. UE are nevoie de mai mulți bani nu pentru a înlocui o prioritate cu alta, ci pentru a le putea aborda pe toate.
Cu toate acestea, găsirea echilibrului potrivit este foarte complexă. Rob Jetten, omologul olandez, a pledat pentru „modernizarea” bugetului, dar nu neapărat cu mai mulți bani. „Putem de fapt realoca fonduri. Încă cheltuim mulți bani europeni pentru politica agricolă. Acest lucru se poate face mult mai eficient”, a rezumat el, sugerând implicit că poziția sa este similară cu cea a Berlinului.
Spania, la fel ca poate și Franța, va fi implicată și ea în emiterea de noi obligațiuni europene, o opțiune deschisă recent chiar de Emmanuel Macron, care ar putea fi folosită pentru apărare sau pentru stimularea industriei. Surse diplomatice din mai multe țări consultate de această publicație avertizează că acest punct ar putea fi cel mai controversat.
Acestea sunt cele mai importante bugete pentru cel mai important moment din istoria Uniunii. Furtuna perfectă. UE trebuie să se reinventeze – din nou – dar acum ar putea cădea pradă diviziunilor ideologice; prioritățile guvernelor naționale vor intra în joc, iar liniile de conflict dintre așa-numitele țări frugale și cele care își doresc o Europă mai expansionistă vor reapărea. În realitate, ciocnirea este între modele, dar lumea nu așteaptă, iar pentru a fi relevant la nivel global, așa cum ne amintesc cei de la Bruxelles, este nevoie de bani.(Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)
