Despăgubirile promise pomicultorilor afectați de înghețul târziu de primăvară de anul trecut riscă să se transforme într-un nou scandal administrativ, cu potențiale consecințe financiare serioase pentru România. Modul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) gestionează acest sprijin de urgență este criticat dur de unii fermieri și de reprezentanți ai Parlamentului, care vorbesc despre lipsă de dialog, confuzie în alocarea fondurilor și riscul returnării banilor către Comisia Europeană.
Președintele Comisiei pentru agricultură din Senat, Sebastian Cernic, atrage atenția că o problemă majoră a apărut în momentul în care, recent, a avut loc o ședință a comisiei de dialog social, în cadrul căreia a fost dezbătut un proiect de Hotărâre de Guvern privind acordarea despăgubirilor pentru pomicultori, finanțat 100% din fonduri europene. Fermierii direct afectați de îngheț nu au fost însă invitați la discuții.
”Știm foarte bine că sectorul pomicol a fost afectat în primăvara anului trecut de acel îngheț târziu de primăvară. Atât Ministerul Agriculturii, cât și Senatul României, a făcut mai multe interpelări către Comisia Europeană să primim o parte din despăgubiri prin Fondul de Rezervă pentru Agricultură. Din păcate, aflu că alaltăieri a avut loc o ședință de dialog social unde a fost dezbătut un proiect de Hotărâre de Guvern privind acordarea despăgubirilor pentru cei din pomicultură, finanțat 100% de Comisia Europeană, însă cei care au fost afectați nu au fost primiți la această întâlnire”, a precizat Sebastian Cernic, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
A doua problemă ține de structura financiară a schemei de sprijin. Comisia Europeană a notificat România că va aloca aproximativ 6 milioane de euro, cu destinație clară și condiții stricte de eligibilitate. Cu toate acestea, Ministerul Agriculturii ar intenționa să aloce 11,5 milioane de euro din bugetul național, o decizie care ar putea genera incompatibilități cu regulile europene.
”A doua este că Ministerul Agriculturii intenționează să aloce 11,5 milioane de euro din bugetul național, când Comisia ne-a anunțat destul de clar că va aloca undeva la 6 milioane de euro și a transmis și destinația clară și condițiile de eligibilitate în baza cărora cei afectați pot aplica. Aici e o problemă, pentru că dacă statul alocă mai mulți bani sau alocă bani unor fermieri care nu trebuiau să beneficieze de acei bani, va trebui să dăm banii înapoi și nu sunt eligibili prin fonduri europene”, a mai sublinat Cernic.
Situația din pomicultură nu este un caz izolat. Sebastian Cernic atrage atenția și asupra programului de reconversie în viticultură, unde unii fermieri riscă să fie obligați să returneze aproximativ 4.000 de euro pe hectar, tot ca urmare a unor deficiențe de comunicare și interpretare a regulilor de finanțare.
”Aștept ca mâine să iau legătura cu MADR, să văd cum se raportează la această situație. Pomicultorii sunt foarte revoltați și cred că este important ca ministerul să țină cont, atunci când au loc astfel de întâlniri în comisia de dialog, să țină cont de punctul lor de vedere, pentru că altfel, facem subiectul unor știri la nivel european și nu cred că ne face cinste. Mai avem și subiectul cu reconversia în viticultură, unde, din păcate, unii fermieri vor trebui să returneze undeva la 4.000 de euro/hectar, tot dintr-o lipsă de comunicare a ministerului.” – Sebastian Cernic, președintele comisiei de agricultură din Senat”, a precizat președintele Comisiei de Agricultură din Senat.
În paralel cu criticile politice, organizațiile din sectorul pomicol și viticol și-au exprimat, de asemenea, nemulțumirile față de modul în care este aplicat sprijinul de urgență european. Reprezentanții producătorilor din sectorul pomicol cer convocarea de urgență la MADR pentru a discuta direct criteriile de alocare a fondurilor și aplicarea regulamentului UE în mod transparent și diferențiat. Aceștia arată că o repartizare uniformă a banilor, fără a ține cont de gradul real de afectare al livezilor, ar fi injustă, contrar spiritului regulamentului european și echității în alocarea resurselor.
Organizațiile cer o identificare corectă și documentată a fermierilor afectați, folosirea datelor oficiale din procese-verbale de calamitate și excluderea de la finanțare a livezilor neproductive sau a celor care nu au înregistrat pierderi reale. Ei susțin că, fără o abordare clară și obiectivă în funcție de severitatea pagubelor, sprijinul nu va reflecta realitatea din teren și va submina încrederea sectorului în mecanismele de sprijin european.
