Odată cu introducerea taxei de carbon pentru importurile de îngrăşăminte chimice de la 1 ianuarie 2026 şi anunţarea creşterii preţurilor cu 10-30%, cererea pentru îngrăşămintele organice creşte, potrivit lui Gabriel Stoean, CEO-ul companiei Profeco, care spune că fermierii devin tot mai atenţi la produsele sustenabile, pentru că vor să aibă profit, în loc de producţie mare per hectar la final de an. „Începutul acestui an, 2026, este efervescent. Când îi spui fermierului că îi creşte costul pe hectar între 10% şi 30%, nu mai vede mai departe. (…) Cererea pentru îngrăşăminte organice este mai bună în 2026, conştientizarea este mai mare, iar fermierii se uită cu mai multă atenţie la noi şi văd beneficiile produselor. Până acum spuneau că agricultura sustenabilă e scumpă, dar, de fapt, e ieftin şi simplu“, a spus Gabriel Stoian, CEO al Profeco, distribuitor de fertilizanţi organici, certificaţi pentru agricultura ecologică, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.
Produsele Profeco sunt realizate într-o fabrică în Bulgaria, iar Gabriel Stoian le-a adus prima oară în ţară acum nouă ani. Cei mai mulţi clienţi sunt din Buzău, Constanţa, Dolj şi vestul României, iar compania are în portofoliu trei produse: Lumbreco, Sulfeco şi Humeco, care potenţează producţia agricolă datorită materiei organice din care sunt compuse. De exemplu, în cazul Lumbreco, procesul de producţie e de 550 de zile. Fondatorii companiei din Bulgaria au făcut iniţial o plantaţie de nuci, apoi au adus rame californiene din California, iar ulterior se face un compost.
„Îngrăşămintele chimice au o proporţie foarte mare în agricultură, cel puţin în agricultura mare, de cultură mare. Lucrurile acestea nu se schimbă peste noapte, deşi Uniunea Europeană îşi doreşte o schimbare. Este o muncă de durată, pentru că timp de 30-40 de ani, fermierii au fost învăţaţi să folosească doar produse chimice. Pe parcurs, unele dintre ele au început să fie interzise, ajungându-se în punctul în care, cumva forţaţi, trebuie să folosească produse de altă natură. Produsele organice nu mai sunt într-o zonă de test, de tipul «hai să vedem despre ce e vorba». Produsele sunt folosite, au eficienţă, fermierii sunt mulţumiţi şi ajungem în zona de adopţie a lor“, a explicat Stoean.
Uniunea Europeană vrea să aibă până în 2023 circa 25% din terenuri cultivate ecologic, iar prin Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM) a aplicat o nouă taxă pentru îngrăşămintele chimice de la 1 ianuarie 2026, valoarea sa fiind în funcţie de tipul îngrăşământului şi de ţara de origine, care ar putea ajunge până la 80 de euro/tonă, în cazul unor produse precum ureea.
România importă anual de 1,5-2 miliarde de euro îngrăşăminte chimice, iar printre ţările din care vin se numără Maroc şi Rusia. Ieri, 3 februarie, premierul Ilie Bolojan, s-a întâlnit cu reprezentanţii Ameropa, grup elveţian care deţine Azomureş, pentru a redeschide combinatul şi a produce îngrăşăminte local, iar compania Romgaz este interesată de tranzacţie.
Gabriel Stoean crede că România acum este în zona de mijloc, de educaţie a fermierului, care începe să îmbine chimicul cu organicul pentru a obţine un rezultat maxim. „Secretul nu este să obţii o producţie foarte mare, ci să ai un randament pe hectar care să-ţi aducă profit. Trebuie să facem tranziţia de la un fermier care se laudă că a avut o recoltă record la un fermier care spune la sfârşitul anului, că a avut un profit de X la sută euro pe hectar.“
În 2026, el crede că oferă o alternativă sustenabilă şi spune că cererea de la clienţi noi vine şi pentru că au văzut că mai mulţi fermieri din jurul lor folosesc produsele.
Paşi spre extindere
„În 2026, o gândim global şi nu ne mai raportăm doar la România. Ne dorim o extindere şi în afara ţării. 2025 a fost un an de creştere a brandului, pornit cu un an şi ceva în urmă, iar în 2026 vrem să mergem şi în alte pieţe. O parte din pieţele noi sunt vecinii României, dar există şi ţări aflate mai departe unde este mare nevoie de produse, adică în Asia. Mai exact, în India, unde compania noastră a obţinut un premiu pentru folosirea produselor pe continent. Sunt pieţe total diferite şi comportamente diferite de consum, dar când o ţară de dimensiunea aceasta e interesată de produsele noastre, lucrurile încep să devină destul de importante“, a spus Gabriel Stoean.
Tot în 2026, prin Asociaţia „Comunitatea Antreprenorilor Tineri din Agricultură“, pe care a fondat-o acum doi ani, lansează un program educaţional pentru 30 de fermieri, pe care îi va duce din administrarea fermei către managementul acesteia, bazându-se pe cinci piloni ai agriculturii de precizie, care permite creşterea producţiei cu 10-15%, prin reducerea folosirii îngrăşămintelor chimice şi ajustarea deciziilor în funcţie de agrometeorologie. El a subliniat că fermierii devin tot mai conştienţi de beneficiile produselor organice, observând cum solul revine la viaţă şi producţia poate creşte, uneori chiar cu 800 kg/hectar la rapiţă faţă de îngrăşămintele chimice.
În asociaţie sunt acum 200 de fermieri, pornind de la 5. Tot în acest an, Stoean vrea să facă vizite în teren pentru curioşi, să petreacă trei zile într-o fermă, pentru a înţelege, la propriu, viaţa din agricultură, cu praful de la culesul grâului sau căldura dogoritoare de la recoltatul rapiţei.
„De fiecare dată, în ultima perioadă, când ies din casă şi văd că ninge sau e zăpadă, zic că asta e o zi bună pentru agricultură, pentru că fermierii au apă şi o protecţie a culturilor“, a menţionat el.
Spre comparaţie, 2025 a fost un an dificil pentru agricultură şi pentru fermieri, chiar dacă culturile de toamnă – grâu, rapiţă şi orz – au avut un potenţial destul de bun. Fermierii nu au fost mulţumiţi de preţ, care era la fel ca acum patru-cinci ani. „2025, un an provocator şi din punct de vedere al plăţilor. Este o presiune mare este pe fermieri să-şi achite datoriile. Dar e presiunea mare şi pe distribuitori, şi pe producători să recupereze banii. Fermierii, practic, au muncit o viaţă şi sunt în pericolul de a pierde tot.“
În acest context, el spune că cine se bucura acum că îşi recuperează banii din piaţă, trebuie să ţină cont că fermierul nu prea uită această abordare agresivă. „Noi întotdeauna am avut o abordare apropiată de fermieri, pentru că fermierul ne hrăneşte pe toţi, iar cei care nu iau în calcul acest lucru, pe termen mediu şi lung vor pierde.“
Mai mult, el spune că fermierii români sunt tensionaţi şi din cauza semnării acordului Mercosur. „Fermierul român este ca paiul care stă deasupra apei să prindă puţin oxigen.“
Profeco a avut o cifră de afaceri de 3 milioane de lei în 2024, aproape dublă faţă de 2023, când a avut 1,7 milioane de lei. Marja de profit a fost de 10%, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.
