office@aspab.ro

Adresă mail pentru noutăți

,,Bălțata românească rămâne o alegere rentabilă pentru piața internă”

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Pocket
WhatsApp

Deși rasele de carne precum Black Angus sau Charolaise sunt cunoscute pentru sporul lor rapid de creștere, fermierii români aleg tot mai des rasele autohtone, precum bălțata românească, datorită costurilor mult mai reduse și adaptabilității la condițiile locale.

Prețul de achiziție este un factor decisiv. În timp ce un vițel de Angus poate ajunge la aproximativ 4.000 de lei, un exemplar de bălțată românească, cu o greutate de 200 de kilograme, se cumpără cu doar 400–600 de lei. Diferența considerabilă de cost face ca rasele locale să fie mai avantajoase pentru fermierii care vizează piața internă. 

,,Noi mergem mai mult pe rase românești, așa a fost și conceput proiectul în care am făcut abatorul. Acestea pot fi o de rasă superioară. Pentru piața internă contează mult și prețul cu care achiziționezi animalele, și costurile pe care le ai pentru îngrășarea lor, și cu cât le vinzi. Da, rasele de Black Angus și Charolaise au un spor de creștere mai bun, dar prețul de achiziție pentru bălțată românească este mult mai mic. Cel de Angus îl poți cumpăra cu 4000 de lei, în schimb un vițel de bălțată românească poate costa aproximativ 400, 600 de lei pentru 200 de kg”, spune fermierul Alexandru Popa din Brăila, care deține o fermă modernă cu aproximativ 600 de capete pentru abatorizare.

Un avantaj important al fermei îl reprezintă faptul că mâncarea pentru animale provine chiar din producția proprie.

„Avem 118 hectare de teren, toate în cultură ecologică. Animalele au toate condițiile pentru a fi crescute ecologic, ceea ce ne ușurează activitatea.Producțiile au fost foarte bune – la cultura de rapiță am obținut o medie de 3.500 kg/hectar, la orz neirigat 7.200 kg/hectar, iar la grâu, aproximativ 6.000 kg/hectar, în funcție de suprafețele irigate sau neirigate”, adaugă fermierul brăilean.

Facebook
Twitter
LinkedIn
Pinterest
Pocket
WhatsApp
Picture of ASPAB

ASPAB

Articol publicat de către Asociația Producătorilor Agricoli din Bucovina

Articole similare

Lasă un comentariu