Pe agendă – dezbaterea și votul, în formă preliminară, a trei documente de poziție esențiale pentru viitorul agriculturii europene:
🔹 Fondul European pentru Competitivitate (ECF) – se solicită o alocare dedicată agriculturii de aproximativ 50 miliarde euro (18% din bugetul ECF), cu un pilon puternic pe “Sănătate, Biotehnologie, Agricultură și Bioeconomie”.
🔹 Cadrul Financiar Multianual (MFF), PAC post-2027 și Planul Național de Redresare – se cere un buget PAC de cel puțin 495 miliarde euro (față de 293,7 miliarde propuse de Comisie), ajustat la inflație, plus măsuri ferme pentru gestionarea riscurilor, plăți de criză în caz de dezastre naturale și evenimente climatice extreme, și readucerea articolelor PAC acolo unde le este locul – în regulamentul PAC, nu în NRPP.
🔹 Organizarea Comună a Pieței (CMO) – măsuri consolidate pentru gestionarea perturbărilor grave de piață, pregătire pentru situații de criză, intervenții sectoriale și standarde de marketing clare.
Contextul în care se desfășoară activitatea agricolă europeană este unul dintre cele mai dificile din ultimele decenii: tensiuni geopolitice majore, conflictul din Orientul Mijlociu, presiunea acordurilor comerciale internaționale care afectează competitivitatea sectorului, și o PAC care, din păcate, și-a pierdut esența. Dintr-un instrument de stimulare a sectorului, riscă să devină o frână pentru fermierii europeni.
Mesajul general al Praesidia-ului a fost clar: este nevoie de o voce comună și de mai multă fermitate. În ședințe pot exista, firesc, puncte de vedere divergente – dar rolul organizației este să ajungă la consens și să se prezinte unită în fața decidenților europeni. Doar așa pot fi obținute rezultatele pe care fermierii le așteaptă.
Copa-Cogeca rămâne platforma prin care agricultura europeană vorbește cu o singură voce. Iar Alianța pentru Agricultură și Cooperare va continua să susțină, ferm, interesele fermierilor români în această construcție.
