Fermierilor le lipseşte asocierea, este „mantaua de protecţie“ într-un domeniu impredictibil. Putere mai mare de negociere, preţuri mai bune sunt principalele rezultate ale asocierii

♦ Doar 5% dintre fermierii din România sunt asociaţi în cooperative, susţine Bogdan Roşca, director executiv al Cooperativei Agricole Dobrogea Sud ♦ Putere mai mare de negociere, preţuri mai bune sunt principalele rezultate ale asocierii ♦ Cum se vede anul agricol 2026 şi ce soluţii au fermierii din sud-estul României la cele mai mari provocări din domeniu?

Fermierii români trebuie să înveţe să se asocieze pen­tru a putea să treacă mai bine peste perioadele de criză care apar negre­şit, mai ales în domeniul agricol, fie că vorbim despre provocări economice sau cele de mediu, şocuri internaţio­nale. În plus, antreprenorii din agri­cultură trebuie să mizeze şi pe un plan de creştere şi investiţii pe mai mulţi ani, nu doar pe termen scurt. Acestea sunt concluziile conferinţei Agricul­tura în 2026: provocare, adaptare, oportunităţi, organizată de Ziarul Financiar cu sprijinul Băncii Transil­vania la Constanţa.

„Cuvântul pe care l-aş puncta este asocierea. Este mantaua de protecţie ce lipseşte fermierilor în aceste vre­muri turbulente. Şi nu doar din punct de vedere comercial, pentru că putem obţine preţuri mai bune la inputuri, la output. Din păcate, nivelul de aso­ciere în România este scăzut. Doar 5% din fermierii din România sunt asociaţi în cooperative.

Ne-am dori să existe şi alte coo­perative, ca fermierii să se asocieze şi atunci probabil vor avea o putere mai mare“, a spus Bogdan Roşca, director executiv al Cooperativei Agricole Do­brogea de Sud, care adună peste 50 de fermieri cu o suprafaţă de 20.000 de hectare. Cooperativa are 17 ani de activitate.

El a precizat că forţa cooperativei s-a văzut direct în 2020, un an afectat puternic de secetă, când unii fermieri din asociaţie au avut probleme finan­ciare, dar au fost susţinuţi de ceilalţi membri.

„Individual şansele de colaps sunt destul de mari. Din păcate, nivelul de asociere în România este scăzut. Doar 5% din fermierii din România sunt asociaţi în cooperative. Ne-am dori să existe şi alte cooperative, ca fermierii să se asocieze în cooperative şi atunci probabil vor avea o putere mai mare“, a completat Bogdan Roşca.

Şi Theodor Ichim, proprietarul Unigrains Trading, unul dintre cei mai mari fermieri din Constanţa, a vorbit despre nevoia de unitate în rândul fermierilor.

„Unul dintre mecanismele pe care le putem folosi noi, fermierii, la momentul acesta este unitatea. Este dovedit că atunci când interesele sunt identice, faptul că mai mulţi agenţi economici se unesc, obţin ce îşi doresc pentru că se împarte efortul“, a spus Theodor Ichim.

Unigrains lucrează o suprafaţă de 3.300 de hectare, din care 700 sunt irigate. Compania are mai bine de două decenii de activitate şi s-a dez­voltat pe verticală. El a precizat că fer­mierii trebuie să se adapteze şi să înveţe să îşi promoveze munca, să o vândă atunci când este cel mai bun moment. În plus, modul său de lucru este un plan pe mai mulţi ani.

„Degeaba producem dacă nu vin­dem. Un fermier a ajuns şi broker de Bursă, consultant financiar, se uită la dobânzi. Suntem oameni de afaceri, trebuie să ni le asumăm pe toate ca să putem să mergem mai departe. Planul financiar în agricultură, după părerea mea, trebuie făcut pe cinci ani, nu an de an“, a mai spus Theodor Ichim în cadrul eveni­men­tului.

Tiberiu Moisă, director general ad­junct – MidCorporate si IMM, Banca Transilvania a explicat că, deşi anul agricol are premise bune, există în continuare incertitudine şi oamenii din acest domeniu au nevoie de susţinere.

„O prioritate pentru noi toţi este să ne asigurăm că nivelul de încredere în­tre finanţatori şi fermieri rămâne unul foarte bun. Ştim că am mai tre­cut prin astfel de perioade şi cu alte industrii că dialogul, transparenţa, soluţiile imple­mentate la momentul potrivit contează cel mai mult. Refe­ritor la agricultură, angajamentul nostru este pe termen lung“, a spus Tiberiu Moisă.

El a subliniat că firmele cu ani de activitate în spate sunt pregătite să facă faţă unor situaţii de criză şi chiar găsesc oportunităţi de dezvoltare.

„Firmele bine pregătite au în spate nişte ani de activitate în care au luat decizii mai mature şi mai echi­li­bra­te decât alţii. Asta înseamnă să fii o firmă bine pregătită: eşti atent la cât de mult te îndatorezi, la când faci investiţii şi când nu“, a precizat Tiberiu Moisă.

Alina Creţu, director executiv, Fo­rumul Agricultorilor şi Procesato­rilor Profesionişti din România (FAPPR) a punctat că una dintre principalele probleme cu care s-au confruntat fermierii a fost faptul că nu au putut utiliza îngrăşăminte pentru culturile de cereale păioase (grâu, orz) şi rapiţă la nivelul optim.

Acest lucru s-ar putea vedea di­rect ca impact într-o scădere cu 20% a potenţialului de producţie pentru aceste culturi, susţine ea.

„Sectorul agricol merge înainte, avem o viziune clară că ceea ce facem noi astăzi nu poate fi oprit imediat de orice sincopă la nivel politic şi ne ve­dem de treabă, semănăm, recoltăm, continuăm să investim, atât cât se poate, din fonduri proprii sau din cre­dite. Trebuie să ne uităm foarte atent la costurile de producţie, preţul de vân­zare şi accesul la creditare. Aces­tea fac pachetul astăzi. Nu mai este vorba doar despre producţie“, a spus Alina Creţu.

Forumul Agricultorilor şi Pro­cesa­torilor Profesionişti din România este una dintre cele mai repre­zen­ta­tive organizaţii ale fermierilor de pe plan local, cu peste 1.800 de membri care exploatează aproximativ 2 mili­oa­ne de hectare. Majoritatea fermie­rilor sunt din zona Bărăganului, una dintre cele mai puternice regiuni agricole din ţară.

Iar Alina Filip, asociat în cadrul Cooperativei Agricole Kalinka Eco Farm şi companiei Transmeteorit, din Sarichioi, judeţul Tulcea, a precizat că modelul pe care l-a urmat a fost acela de a creşte capacitatea de procesare şi astfel să poată deveni competitivi pe piaţă. „Cred că şi noi, producătorii, trebuie să ne facem cunoscuţi pentru că putem influenţa viziunea persoanei care alege să cumpere produsul acela. Dacă noi arătăm munca, trasabi­litatea şi transparenţa de la sămânţă până la produsul finit şi şi ajungem la cumpărător, cred că aici putem să îmbunătăţim şi să fim competitivi cu importurile“, a spus Alina Filip.

Membrii cooperativei Agricole Kalinka Eco Farm cultivă între 250 şi 300 de hectare de legume, rădăcinoase, precum ceapă, morcov, sfeclă sau ţelină, care sunt comercializate în hipermarketuri. În 2025, cooperativa a demarat un nou proiect finanţat din fonduri europene pentru extinderea unităţii de producţie şi condiţionare.