Cifrele oficiale privind datoria României ne dau fiori. În curând va veni un moment greu, cel mai greu de după criza din 2008-2010. Aflat în plină criză politică, împrumutat mai mult decât a fost vreodată și cu un deficit bugetar uriaș, statul va trebui să facă rost de o sumă semnificativă pentru a își achita dobânzile către creditori. Dacă reușim să trecem peste, ne așteaptă alte două hop-uri mari anul acesta.
Luna iulie va fi probabil cel mai greu moment de la criza din 2008 până în prezent, pentru că vine primul vârf de plată pentru datoria externă în contextul crizei politice și bugetare. Îi urmează alte două momente dificile, cu sume mari ce trebuie plătite sub formă de dobânzi pentru împrumuturile în serie făcute de stat în ultimii ani.
Dacă plata nu se va putea face, România nu doar că va fi retrogradată în categoria „junk” de către agențiile de rating, dar ar fi declarată în incapacitate de plată, lucru care nu s-a mai întâmplat din perioada comunistă, și ar dispărea de pe radarul oricărui investitor financiar sau din economia reală. Acesta este scenariul cel mai grav și cu cea mai mică probabilitate de a se întâmpla.
Dacă vom plăti, o vom face cu costuri uriașe: scăderea rezervei valutare și împrumuturi de refinanțare la dobânzi foarte mari. Altfel spus, ne vom îndatora și mai mult, iar fără o reducere a deficitelor prăbușirea va deveni si ma probabilă.
Se poate pune întrebarea dacă, pentru a evita o intrare în incapacitate de plată, poate fi exclusă varianta ca statul să amâne plata pentru românii care l-au împrumutat cu peste 36 de miliarde de lei prin programele Fidelis și Tezaur.
Așadar, conform datelor consultate de Economica, România trebuie să plătească anul acesta dobânzi de 42 de miliarde de lei pentru împrumuturile contractate. Primul moment mai dificil a fost în ianuarie și l-am depășit doar pentru că am reușit să rostogolim datoria prin împrumuturi la dobânzi mari, de la bănci și de la populație, prin programele Fidelis și Tezaur. Al doilea moment dificil vine în luna iulie, câmd vom avea de plată 12 miliarde de lei, pe care statul evident nu îi deține și pe care ar trebui să ăi ia fie din alte împrumuturi fie din diminuarea rezervei valutare.
În acest moment, cel puțin, nimeni nu mai împrumută statul cu excepția BNR, iar investitorii străini fac tot posibilul pentru a vinde obligațiunile pe care le dețin deja. În octombrie vin la plată alte 10 miliarde de lei, iar în noiembrie vine cea mai mare tranșă, adică 16 miliarde de lei.
Ministrul Ffinanțelor: Aterizare forțată și majorări de taxe, probabil în iulie
În acest context, în care primul vârf de plată de după alegeri este în iulie, nu este întâmplător că ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, se referă la luna de vară ca cea în care vom ajunge să „aterizăm forțat”.
“Este posibilă o aterizare hard – să nu zic nu soft pentru că nu e credibilă – very hard în cazul în care continuă instabilitatea politică. În cazul în care începem măsurile, aterizarea este gestionabilă. Depinde și de unde aterizăm, iar deficitul este de 8,6%. Depinde de cine conduce avionul, cine este pilotul și pista de aterizare, de cât de rezilientă este economia. Ea este solidă, mai avem nevoie de un pilot, dar situația este gestionabilă”, a afirmat ministrul interimar al finanțelor, citat de Curs de Guvernare.
“Situația financiară nu e deloc ușoară, dar este gestionabilă. Ieri am avut o discuție lungă cu dl. guvernator Mugur Isărescu. În aceste momente, comunicarea dintre BNR, Ministerul Finanțelor, ministerele de resort și sistemul bancar sunt vitale. Comunicarea este vitală pentru o stabilitate pe termen scurt și pe termen mediu. Ceea ce trebuie să asigurăm noi în această perioadă, în aceste zile extrem de fluide, cu mesaje contradictorii și cu multă propagandă, este stabilitatea din partea instituțiilor statului. Atât la Ministerul Finanțelor, cât și la BNR, am găsit soluții de stabilizare și de predictibilitate în ceea ce privește politicile monetare, politicile fiscale.
Mișcările de capital sunt semnificative în această perioadă. În orice zonă în care apar asemenea schimbări sau provocări, mișcările de capital sunt inevitabile. Dar avem instituții care pot ține sub control această situație. Mă bazez pe bilanțul de închidere al anului 2024 din partea BNR, cu o situație foarte solidă, cu o rezervă istorică, cu o pregătire fără precedent în regiune și o stabilitate asigurată până acum, care poate fi garantată în continuare de BNR”, a mai spus ministrul Finanțelor.
Creșterea de taxe e inevitabilă, dar nu în mai sau în iunie
Barna a reiterat că situația actuală impune atât o reducere obligatorie a cheltuielilor bugetare, dar a vorbit și despre o creștere a veniturilor, arătând însă că o creștere a taxelor nu poate fi operată în această lună sau în iunie. Iată ce a spus Barna, citat de Curs de Guvernare:
“Într-adevăr, un echilibru poate fi creat doar dacă operăm atât pe partea de cheltuieli, cât și pe cea de venituri. Pentru cheltuieli, trebuie să vedem structura – s-au cheltuit 70 de miliarde de lei în 2024 față de deficitul asumat. S-a ajuns la 8,6% (cash), 9,3% (ESA). Pentru a limita această discrepanță de aproape 10% dintre venituri și cheltuieli, cu siguranță trebuie operat și pe partea de cheltuieli. Diferența se datorează parțial și investițiilor. Este de preferat să nu se facă nicio reducere pe investiții – în această perioadă, cea mai consistentă contribuție la menținerea dezvoltării economice și a stabilității poate să vină din investiții. Acestea sunt comenzi către mediul privat, se transformă în business. Rămâne partea de cheltuieli de funcționare: avem o structură relativ cunoscută, care ajunge undeva la 65-70% (pensii…).
Nu se pot face majorări de taxe și impozite fără consultare publică – nu se poate repeta ce s-a mai făcut în trecut. Trebuie să întrebăm cetățenii și companiile care plătesc accizele și taxele; trebuie dezbătute public și implementate. Nu văd ca aceste impozite să fie implementate pe 1 iunie; în niciun caz în mai. În iunie, o dezbatere publică trebuie să aibă loc înainte de orice decizie politică.
Situația politică oferă o nouă doză de incertitudine, dar este obligatorie o consultare publică. Este nevoie de o reformă fiscală; acum o săptămână aș fi spus că anul 2025 o să se termine fără modificări substanțiale pe partea de venituri (taxe și impozite), dar după alegeri trebuie reanalizat de către cei care vor fi la conducere. Cine va fi, o să decidem sau o să decidă parlamentul în următoarele săptămâni. Dar fiscal, lucrurile nu stau atât de rău”.
