România se opune încheierii unui acord de liber-schimb cu statele din blocul Mercosur, considerând că acesta ar putea avea efecte negative asupra sectorului agroalimentar și fermierilor din țară, potrivit afirmațiilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
România cere o perioadă de tranziție de trei ani pentru acordul Mercosur
„România este împotriva acestui acord. Fermierii români vor fi afectați. Eu am solicitat comisarului (Christophe Hansen, comisar european pentru Agricultură – n.r.) să dea Agriculturii o perioadă de tranziție de trei ani în cadrul acestui acord.
Încă sunt în discuții la nivelul UE, nu s-a luat nicio decizie. De aceea, avem nevoie de un șef de stat care să-și asume poziția împotriva Mercosur. Acesta este pilonul cel mai important pe care trebuie să-l facă președintele care va fi ales de către români: să fie împotriva Mercosur”, a susținut acesta pentru Agerpres.
Ministrul a menționat că, la început, majoritatea țărilor din Uniunea Europeană s-au opus acordului, însă în prezent, Italia a adoptat o poziție diferită.
„Dacă ar fi de acord Italia ar cam avea majoritate. În opinia mea, Comisia Europeană nu cred că își va permite, dacă nu are o majoritate largă, să aprobe Mercosur. Vă spun că, în cazul în care trece Mercosur, eu nu voi mai semna, unde este nevoie de unanimitate, nu voi mai vota nimic. Le spun clar acest lucru în Consiliul de Miniștri”, a transmis liderul MADR.
Cuazele poziției luate de România față de Acordul Mercosur
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a exprimat, la reuniunile de la Bruxelles, opoziția României față de Acordul Mercosur în forma sa actuală, din cauza impactului negativ asupra sectorului agroalimentar românesc. Reprezentanții organizației au avertizat că, dacă nu se va atinge pragul de 35% din populația UE pentru a bloca acordul, Parlamentul României și eurodeputații români nu îl vor ratifica, amânându-i aplicarea până cel puțin în 2030.
„Deși se discută despre măsuri compensatorii, acestea ar fi insuficiente în raport cu impactul negativ și nu ar ajunge la cei mai afectați”, a transmis AAC .
În discuțiile cu Leopoldo Rubinacci, AAC a solicitat extinderea sectoarelor sensibile în viitorul acord de liber-schimb, incluzând grâul și orzul, reintroducerea contingentelor tarifare anterioare războiului și ca Ucraina să relanseze piețele de desfacere.
Problemele fermierilor europeni
Pe 27 februarie, fermierii români s-au alăturat protestelor organizate de agricultorii din Cehia, Slovacia, Ungaria și Austria, contestând politicile agricole europene inechitabile, importurile masive de produse din țări terțe și necesitatea unui buget distinct și puternic pentru PAC 2028-2034.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare afirmă că fermierii români se confruntă cu aceleași probleme ca și cei europeni: importuri din Ucraina scutite de taxe vamale, impactul acordului UE-Mercosur asupra competitivității agriculturii europene, birocrație excesivă și lipsa unui buget PAC clar și puternic în Viziunea UE privind Agricultura.
„Aceste măsuri pun în pericol securitatea alimentară, distrug lanțurile de aprovizionare locale și afectează veniturile fermierilor europeni”, au declarat reprezentanții Alianței.
AAC solicită autorităților din România și UE: anularea acordului UE-Mercosur, renegocierea relațiilor comerciale UE-Ucraina, asigurarea unor politici agricole echitabile și reducerea birocrației impuse de Bruxelles.
Mercosur a fost înființat în 1991
Pentru a fi ratificat, acordul de liber-schimb, care a fost semnat pe data de 6 decembrie 2024, trebuie aprobat de cel puțin 15 state membre, reprezentând 65% din populația UE, și să obțină majoritatea în Parlamentul European.
Mercosur, înființat în 1991, este un bloc economic format din cinci țări: Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay și, din 2023, Bolivia, care însă nu face parte din acord. Venezuela a fost suspendată din 2016.
