Acum peste 70-100 de ani, porcii autohtoni Mangaliţa şi Bazna creşteau liberi, pe câmp, cu blana stufoasă, similară cu a oilor, în gospodăriile populaţiei. Acum, România are circa 20.000 de porci din aceste rase, iar crescătorii încearcă să le păstreze autenticitatea. Însă carnea nu ajunge în restaurante şi hipermarketuri, aşa cum şi-ar dori fermierii.
„Vindem direct clienţilor sau străinilor care ne vizitează“, spun aceştia, într-o piaţă în care autenticitatea se bate cu cerinţele pieţei moderne. „Nouă ne trebuie ca, din punctele de sacrificare, să se poată vinde direct carne spre piaţa locală. Din punctul meu de vedere, în hipermarketuri cred că ar trebui să se dea Mangaliţa şi Bazna, pentru că acolo există o verificare corectă. Eu cred că, în momentul în care noi intrăm în hipermarketuri şi în HoReCa, am putea să ne dezvoltăm mult mai mult, iar românul să mănânce o carne bună, cu gust autentic“, a spus dr. medic veterinar Ioan Cleja, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna, la emisiunea ZF Agropower, proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Prima problemă pe care el o identifică în prezent este că din Ungaria se aduc porci metişi de Mangaliţa, care sunt vânduţi la restaurante ca fiind Mangaliţa rasă pură, iar clienţii nu ştiu să o recunoască. „Noi am vorbit cu autorităţile, dar încă se coagulează foarte greu lucrurile astea în timp. Ar trebui ca statul român să ia măsuri ferme. Din punctul meu de vedere, trebuie să umblăm încât producătorii români să fie cei care să aibă posibilitatea de a avea un cadru legislativ cât mai simplificat şi cât mai uşor.“
România susţine în prezent reproducţia raselor autohtone de porci. Guvernul a alocat în 2025, 1,5 milioane de lei printr-o schemă de ajutor pentru crescătorii de Mangaliţa şi Bazna. Valoarea sprijinului este de 2.300 lei/scroafă pentru anul 2025, însă producătorii trebuie să demonstreze apartenenţa animalelor la aceste rase prin teste ADN.
„Eu m-am mutat din judeţul Cluj în judeţul Arad, la Pâncota, şi am cumpărat de la un amic de aici trei scrofiţe şi un vier, că n-avea unde să le ţină. Eu am avut o fermă după Revoluţie, de porci albi, iar apoi am început cu Mangaliţa. Acum am aproximativ 600 de porci cu tineret şi 120 de scroafe, 90% Mangaliţa şi 10% Bazna, în ameliorare. Am achiziţionat teren, 40 de hectare, şi am făcut ferma asta de porci. Am în lucru, mai am puţin şi termin un abator, pe banii de la vânzarea de porci şi pe banii de la minimis, ce am primit de la guvern şi de la Uniunea Europeană. Mi-am făcut un abator de 200 de capete pe lună; mai am puţin şi îl termin. Am mai făcut o carmangerie autorizată. Am un restaurant şi un magazin în Arad, unde desfacem produsele de la furcă la furculiţă“, a spus Ioan Răşinar, fondatorul Fermei Răşinar, şi vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna.
El a menţionat că şi-a dorit să aibă tot procesul închis. Slănina şi carnea se vând foarte bine în oraşele mari precum Deva, Timişoara şi Bucureşti. Cumpără oamenii cu venituri mai mari, pentru că ţăranii care îşi cresc porcii în gospodărie nu cumpără. La Câmpeni (jud. Alba), are o colaborare cu o carmangerie, unde livrează osânza rămasă, care este folosită pentru haioşuri, un produs de patiserie umplut cu gem de Topoloveni şi gem de afine. Untura care rămâne este folosită la foietaje, livrate la Auchan şi Mega Image. Untura se foloseşte şi de către persoane cu diabet, fără probleme cardiovasculare.
„Conţinutul de acizi graşi nesaturaţi la Mangaliţa este de 70%, adică au un colesterol bun, care se mai găseşte doar în uleiul de măsline, în grăsimile de somon, grăsimile de balenă, laptele matern şi sâmburii de struguri. Deci vă daţi seama că este o calitate deosebită“, a precizat Răşinar.
În România, avem în jur de 20.000 de capete de Mangaliţa şi Bazna şi avem în registrul genealogic în jur de 3.000-4.000 de scroafe şi, baza, în jur de 600-700“, a spus Răşinar. Ioan Cleja a menţionat că fermierii autorizaţi fac genotipare, iau probe de sânge şi le trimit la laborator pentru a determina date genetice care să permită identificarea indivizilor, evitarea consangvinizării şi selectarea pe linii.
Procesul se desfăşoară la un nivel foarte profesionist. Din această cauză, există numai 4.000 de porci cu pedigree însă pe lângă aceştia, mai există şi porci metis în ţară.
