În condiţiile actuale, este dificil să implici studenţii în cercetare şi, ulterior, absolvenţii, deoarece la nivel naţional deciziile sunt incoerente. Această instabilitate afectează parcursul firesc al unui tânăr în domeniu, iar el preferă să plece în străinătate, unde salariile şi proiectele de cercetare sunt mai mari, potrivit lui Răzvan Teodorescu, prorector, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti.
„Fără proiecte de cercetare nu putem să dezvoltăm ceea ce ne-am dori. Însă, în activitatea noastră de cercetare, ca să atragi studenţii şi să poţi să îi ţii lângă tine pentru o perioadă mai mare de timp este nevoie de o predictabilitate şi lucrul acesta s-a diminuat din 2005-2006, când a început o scădere sau o inconsecvenţă a finanţării cercetării în România“, a spus Răzvan Teodorescu, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.
Astfel, el a adăugat că toate eforturile depuse pentru echiparea laboratoarelor şi atragerea specialiştilor de-a lungul timpului au fost irosite. Fără resursa umană, echipamentele devin inutile şi se perimează, de aceea cercetarea are nevoie de continuitate şi finanţare constantă pentru a funcţiona.
În 2023, România a avut cea mai mică alocare bugetară per persoană, de doar 25 euro. Conform datelor Eurostat, România a alocat în 2023 doar 0,12% din PIB pentru cercetare-dezvoltare, ocupând ultima poziţie în Uniunea Europeană în acest domeniu. Investiţiile în agricultură au fost şi mai scăzute, ajungând doar la 0,01% din PIB, o sumă aproape neglijabilă.
„La universitate alocăm fonduri din veniturile proprii ale universităţii pentru a dezvolta sau a genera proiecte interne, astfel încât colegii noştri să poată să abordeze diverse teme de cercetare, pentru că fără cercetare, nu putem să ne gândim la viitor. Vedem foarte bine ce se întâmplă în lume, vedem care sunt constrângerile an de an cu care ne confruntăm şi atunci noi pentru lucrurile astea trebuie să venim cu soluţii. Nu trebuie să uităm că genetica din agricultură, partea de ameliorare, ne-a scos din foarte multe probleme şi mă refer la cultură mare, la horticultură, pomicultură, viticultură, legumicultură. Creşterea producţiilor s-a făcut întotdeauna prin ameliorarea soiurilor”, a explicat el.
Acesta a completat că universităţile, nu doar cea pe care o reprezintă, încearcă să îi apropie pe tineri şi pe viitorii specialişti, inclusiv inginerii, implicându-i activ în cercetare, atât în staţiunile proprii, cât şi în alte proiecte, deoarece îşi doresc un viitor mai bun pentru ţară, pentru că „din pământ iese aurul”.
Totuşi, dacă vrem rezultate bune la nivel de ţară, trebuie să continuăm să investim în cercetare. Nu putem aştepta beneficii economice imediate, pentru că cercetarea este o investiţie care are nevoie de timp, de răbdare, nu o simplă cheltuială. Teodorescu a sublinat că, chiar şi la nivelul UE, aplicarea rezultatelor în piaţă nu este ideală, dar finanţarea în cercetare continuă, iar diferenţele dintre ţările care au investit în educaţie şi cercetare şi cele care nu au făcut-o sunt evidente.
Profesorul universitar crede că în România, problema este lipsa organizării, iar acest lucru ne costă. Trebuie să ne stabilim clar priorităţile pentru ca lucrurile să înceapă să funcţioneze. Cercetarea, din punctul său de vedere, nu este un cost, ci o investiţie în economie, iar alocarea ar trebui să fie 1% din PIB, dar avem doar 0,1% – mult prea puţin, cu rezultatele care se reflectă în deficitul comercial agroalimentar, ajuns la 5 miliarde de euro în 2024.
„Răspunsul este simplu, iar pentru a înţelege mai bine situaţia, voi face o comparaţie. Mă uitam la moartea reginei Angliei la televizor şi am văzut o statistică despre numărul de miniştri din timpul domniei sale. Am observat că în Anglia, un ministru are un mandat, în medie, de 5 ani. Făcând acelaşi calcul pentru România, durata medie a unui mandat este de doar 0,9 ani. Concluzia este simplă: în momentul în care nu există coerenţă şi stabilitate, nu poţi să te aştepţi la rezultate foarte bune”, a precizat Răzvan Teodorescu.