Ministrul agriculturii, Florin Barbu, arată cu degetul spre premierul Bolojan și colegii săi din Guvernul României, afirmând că aceștia nu vor să înțeleagă de ce este atât de important mecanismul pe motorină pentru fermieri propus de MADR, prin care aceștia să își poată achiziționa combustibilul la un preț calculat direct fără acciză și TVA.
Mai mult, joi, în studioul Adevărul, Florin Barbu a pus chiar toate calculele „pe hârtie”, arătând că pierderile generate în economia românească prin ignorarea măsurii propuse de Ministerul Agriculturii se ridică la cel puțin 3,6 miliarde de euro, fără a mai lua în seamă eventuale efecte în lanț.
„În momentul de față, vorbim de aproape 3 milioane de hectare culturi de primăvară care trebuie însămânțate. Să știți că avem un risc foarte mare pentru că, din păcate, în Guvernul României nu s-a înțeles foarte bine ce implicații poate avea, economic vorbind, neînsămânțarea a 3 milioane de hectare. În primul rând, dacă nu însămânțezi aceste suprafețe, România pierde 600 de milioane de euro fonduri europene. Vorbim de plăți directe, subvenții către fermieri. Dacă nu ai culturile înființate, nu poți atrage 200 de euro pe hectar! Dar nu numai atât: la 3 milioane de hectare, cu o medie de 5 tone pe hectar – am pus o medie minimă –, înseamnă (o producție de) aproape 15 milioane de tone, înmulțit cu circa 200 de euro tona, înseamnă o pierdere de aproape 3 miliarde de euro în PIB-ul României”, a explicat ministrul Florin Barbu.
„Un lanț integrat”
Acesta a adăugat că, dacă sunt luate la timp, măsurile de sprijin ale guvernului în agricultură pot fi un imbold pentru întreaga economie românească, așa cum s-a dovedit și în anul 2024.
„Același lucru se putea întâmpla în anul 2024, când știm că am trecut prin schimbări climatice, am avut afectate aproape 2,5 milioane de hectare. Noi, la Ministerul Agriculturii, am venit cu un sprijin în 2024 de 1,5 miliarde de euro, suplimentar față de cele 2 miliarde de euro subvenții de la Uniunea Europeană, și am reușit ca, în anul 2025, suprafața întreagă (agricolă – n. red.) a României să fie însămânțată. Pentru că riscam ca jumătate din suprafață (…) să nu fie însămânțată. Ce am făcut cu acest lucru? Anul acesta (2025 – n. red.), agricultura a avut pondere în economie și în PIB de aproape 11%. Practic, PIB-ul României a crescut de la 1,7 la 1,9 datorită agriculturii și industriei alimentare. Pentru că aici este un lanț: atunci când nu ai zona de vegetal, sigur nu mai poți duce zona de zootehnie; fără materie primă din zootehnie, nu poți să te duci în procesare. Este un lanț integrat”, a mai spus ministrul Florin Barbu.
Al treilea trimestru cosecutiv de recesiune economică
În opinia sa, la momentul de față, singurul motor care mai funcțioează în economia românească este dat de agricultură și industria alimentară, iar Guvernul ar trebui să țină cont de acest lucru, mai ales că la 31 martie 2026 vom înregistra, cel mai probabil, al treilea trimestru consecutiv de recesiune economică.
„Vă spun un lucru: în România, singurul domeniu care mai merge este agricultura și industria alimentară, pentru că, pe acest lanț, fermier – industria alimentară – bineînțeles și magazinele, desfacerea de retail, care sunt strict legate de aceste două component, se aduc la bugetul de stat aproape 60% din veniturile anuale. Iar lucrul acesta, poate aduce mari prejudicii. Și mai este un lucru foarte important pe care colegii mei din Guvern: două trimestre din anul 2025, România a înregistrat recesiune. Suntem în primul trimestru al anului 2026, iar la 31 martie, din datele pe care le am, România va avea recesiune economică și în primul trimestru”, a adăugat ministrul Florin Barbu.
