„În ultimul an, piaţa de aronia a crescut mult, cererea este din ce în ce mai mare, iar consumatorii sunt din ce în ce mai informaţi asupra beneficiilor aroniei pentru sănătatea lor. Cred că trendul se va menţine. Apar noi producători mai mici sau mai mari şi nu văd decât avantaje atât pentru businessurile de tipul acesta, cât şi pentru consumatori. Mai multe oferte şi mai multe opţiuni înseamnă un preţ mai bun pentru consumatori“, a spus Alexandru Andrieşi, fondatorul Aronia Bio Hănţeşti din Suceava, în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.
El a adăugat că au colaborări cu băcănii pentru plasarea de produse, în contextul unei cereri tot mai mari. De asemenea, sunt magazine în care se organizează degustări la faţa locului, cu scopul de a informa şi educa consumatorii. Aceste iniţiative s-au dovedit eficiente, mai ales datorită contactului direct dintre consumator şi producător.
Totodată, Alexandru Andrieşi a menţionat că are propuneri din partea unor prieteni care deţin reţele sau unităţi de cazare şi care doresc să includă aronia în meniul de mic dejun, pentru a oferi un plus de energie clienţilor dimineaţa, moment în care organismul are nevoie de vitamine şi minerale pentru un start bun al zilei. El a început o astfel de colaborare la Câmpulung. Totuşi, afirmă că sucul de aronia nu este un produs care poate fi consumat în cantităţi mari, precum sucul de mere, de exemplu. Prin urmare, posibilitatea de a introduce sucul de aronia în magazine, restaurante sau hoteluri ca produs de consum frecvent, similar unei sticle de apă sau unui suc carbogazos, rămâne limitată.
„Pe judeţul Suceava încă sunt producătorul cu cea mai mare suprafaţă certificată ecologic, dar cred că şi cu cea mai mare suprafaţă, de aronia 4,66 hectare. Trendul este ascendent, creşte cererea de la an la an şi ne străduim să venim cu produse diverse. Anul acesta îmi propun să diversific gama de produse pe partea de fructe deshidratate, pe partea de ceai de aronia. Cererea foarte mare te obligă să diversifici şi concluzia este că trebuie să menţinem ritmul şi, cel mai important, calitate a produselor“, a mai spus Andrieşi.
Acesta a adăugat că Aronia Bio Hănţeşti are o poziţionare online foarte bună şi de acolo ne vin comenzi la nivel naţional. „Am constatat cu satisfacţie că am un grad mare de fidelizare pentru produsul nostru, cred că peste 60%, şi indică faptul că aveau un produs de calitate, că beneficiile sunt reale, palpabile, clienţii noştri le le resimt şi revin cu o nouă comandă.“
El a mai observat un apetit foarte mare pentru sprijinul producătorului local din partea tinerilor, mai ales a studenţilor din generaţia Z. „Ei sunt viitorii noştri consumatori şi îi educăm de mici să înţeleagă importanţa producătorilor locali, să înţeleagă faptul că banul cheltuit pe un produs local rămâne în comunitate, iar astfel, circuitul este închis.“
Întâi el vrea să se focuseze pe piaţa din România, dar se uită şi spre export, pe viitor. Momentan spune că piaţa internaţională este ocupată de Polonia, fiind un producător foarte mare la nivel naţional. „Noi trebuie să acoperim încă piaţa locală. Avem un grad mare de clienţi noi care întreabă şi care încearcă produsul nostru.“
Piaţa globală a fructelor de aronia a fost evaluată la aproximativ 720 de milioane de dolari în 2022 şi se preconizează că va creşte până la aproximativ 1,3 miliarde de dolari până în 2030, cu o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de aproximativ 7,3% în perioada 2023–2030, potrivit companiei de cercetare de piaţă Zion Market Research.
De Ziua Copilului, pe 1 iunie, organizează un brunch, primul eveniment organizat de Asociaţia Gustă din Bucovina, din care facem parte, cu muzică live şi activităţi dedicate copiilor. Sunt încrezători că va fi un eveniment reuşit şi îşi propun să organizeze o serie întreagă de evenimente de acest tip, deoarece există cerere şi dorinţă din partea oamenilor de a ieşi în aer liber, de a degusta produse locale şi de a cunoaşte direct producătorii din zonă.Accesul se va face pe baza unui bilet, al cărui preţ va varia între 200 şi 300 de lei şi estimează participarea a aproximativ 200 de persoane. „Întâi trebuie să demonstrăm ce putem la noi acasă. După asta vedem unde mai mergem cu acest proiect, în sud sau în Transilvania. Avem perspective de colaborări şi schimb de experienţă.“
