Secretarul de stat Emil Dumitru confirmă că este pregătit să preia interimatul Ministerului Agriculturii dacă PSD iese de la guvernare, vorbește despre reforma agriculturii cu „trei viteze” și avertizează că populismul a blocat ani la rând schimbările necesare.
Într-un interviu neobișnuit de direct, acordat live de la ferma sa din Chiselet, județul Călărași, secretarul de stat Emil Dumitru a vorbit despre un subiect pe care puțini oficiali îl abordează cu această franchețe: posibilitatea de a prelua interimatul Ministerului Agriculturii dacă miniștrii PSD ar ieși de la guvernare, reforma structurală pe care o vede necesară și paradoxurile unui sistem agricol care exportă materie primă și importă produse procesate.
„Sunt pregătit să coordonez activitatea”
Întrebat direct de realizatorul emisiunii Agricultura la Raport, Ovidiu Ghinea, dacă este pregătit să preia funcția de ministru al agriculturii interimar în cazul în care PSD ar ieși de la guvernare, Emil Dumitru a răspuns fără să ocolească: „Sunt pregătit, da.”
A adăugat însă imediat contextul: tehnic, în cele 45 de zile de interimar, funcția ar fi deținută de un ministru interimar desemnat din rândul celor care rămân la guvern, care la rândul său ar putea delega coordonarea unui secretar de stat. „Probabil că, fără falsă modestie, fără să mă compar cu ceilalți colegi secretari de stat, aș putea să conduc interimarul și să continui munca pe care actualul ministru a depus-o în toți acești ani”, a spus Dumitru.
La întrebarea dacă ar fi pregătit să devină ministru cu puteri depline, răspunsul a fost mai nuanțat: „E o cale lungă. Mai degrabă pentru stabilitatea României nu este vorba despre mine. Sigur că dacă mă compar din perspectiva cunoștințelor, a acumulării și a experienței, cred că aș putea face față.”
PSD la guvernare sau în opoziție: „Nu poți să fii și la putere și în opoziție”
Emil Dumitru și-a exprimat clar preferința pentru stabilitate guvernamentală, dincolo de calculele politice de moment: „Eu nu mi-aș dori ca colegii noștri să își dea demisia. Cel puțin din perspectiva Ministerului Agriculturii, am o colaborare foarte bună cu ministrul agriculturii Florin Barbu. Din perspectiva stabilității României și a atragerii fondurilor europene, nu cred că un partid care a avut exercițiul democrației și al guvernării, cum este PSD, își permite să experimenteze ieșiri de la guvernare într-o situație foarte complicată.”
Mesajul a fost și mai direct în privința propagandei de partid: „Trebuie să lăsăm populismul deoparte dacă vrem să refacem bugetul țării și să aducem banii europeni. Nu suntem în perioadă electorală și nu poți să fii și la putere și în opoziție în același timp.”
767 de milioane de euro în joc la PNRR
Secretarul de stat a invocat și o miză concretă a stabilității guvernamentale: un jalon PNRR pe care Ministerul Agriculturii trebuie să îl îndeplinească pentru a debloca fonduri europene. Este vorba despre o ordonanță de urgență privind zonele de accelerare a energiei regenerabile, terenuri ADS puse la dispoziția investitorilor pentru panouri fotovoltaice. „Dacă jalonul pe care îl are Ministerul Agriculturii nu este îndeplinit, sancțiunea va fi 767 de milioane de euro”, a avertizat Dumitru.
Ce ar face diferit: reforma celor „trei viteze”
Cea mai substanțială parte a interviului a vizat viziunea lui Emil Dumitru despre ce trebuie schimbat în agricultura românească. Punctele de plecare sunt clare: „O să ajungem la 1 miliard de euro import de lapte și produse procesate, înseamnă că ceva nu facem bine.” Și: „Exportăm porumb și importăm produse cu valoare adăugată. Asta e paradoxul.”
Soluția propusă are trei direcții pentru o agricultură cu „trei viteze”: fermierii mari trebuie scoși din zona de confort a culturii mari și orientați spre valoare adăugată; fermele de familie trebuie sprijinite să se asocieze; iar ministerul însuși trebuie reorganizat ca instituție, cu mai multă implicare a mediului privat în decizii.
„Dacă în continuare calculăm că 500.000 de agricultori cu 1-2 hectare ne vor vota și facem populism, activitatea agricolă este o activitate care urmărește profit”, a spus Dumitru, într-o declarație care contrastează puternic cu tonul electoral al multor discursuri din sectorul agricol. „Trebuie să-i scoatem pe fermierii mari din zona de confort și să facă valoare adăugată. Iar pe cei mai mici, pe fermele de familie, să îi încurajăm să se asocieze și să îi instruim din punct de vedere al culturii economice.”
Răspunderea directă a funcționarilor, o reformă necesară
Un alt punct pe care Emil Dumitru l-a ridicat vizează cultura instituțională din APIA și ministerul agriculturii: opacitatea funcționarilor față de problemele fermierilor și lipsa răspunderii directe. „Funcționarii publici nu sunt niște zei. Ei sunt acolo fix în serviciul fermierilor. Fără fermieri, APIA ar dispărea.” Și: „Răspunderea directă a funcționarilor ar fi o soluție generală, că altfel dacă răspunde instituția în locul celui care greșește, lucrurile nu sunt în regulă.”
Propunerea concretă este crearea unor consilii consultative pe fiecare filieră de produs la nivelul APIA, formate din reprezentanți ai mediului asociativ, care să filtreze deciziile de procedură și sancționare. „Dacă responsabilizez reprezentanții sectorului și le dau măcar un aviz consultativ, pe de o parte îi responsabilizez și după aceea nu se mai invocă că nu e o poziție posibilă pe procedură.”
