PLUGUȘORUL Este un obicei practicat de cete de tineri care colindă cu plugul simbolic, însoțiți de urări ritmate, numite „strigături”. Plugușorul este asociat cu ideea de muncă agricolă și de pregătire a pământului pentru un nou ciclu agricol. Plugul și versurile rostite sunt menite să aducă fertilitate pământului și prosperitate gospodăriei colindate.
SEMĂNATUL Copiii și tinerii merg din casă în casă aruncând grâu, secară sau alte semințe în gospodăria gazdelor, în timp ce rostesc urări de sănătate și belșug. Semințele simbolizează rodnicia, iar gestul este un act de binecuvântare pentru anul care urmează. BUHAIUL Un instrument specific tradițiilor agrare, buhaiul este utilizat pentru a însoți colindele și urările de Anul Nou. Sunetele acestuia imită mugetul boilor folosiți la muncile agricole. Este un simbol al muncii și al legăturii dintre om și natură, având rolul de a alunga spiritele rele și de a asigura un an rodnic.
FOCURILE RITUALICE În unele zone, se aprind focuri ritualice pentru a alunga duhurile rele și pentru a purifica pământul. Focul este văzut ca o forță regeneratoare, pregătind pământul pentru un nou ciclu agrar.
CURĂȚENIA ÎN GOSPODĂRIE În ajunul Anului Nou, se obișnuiește să se curețe și să se pregătească gospodăria, inclusiv curtea și grajdurile. Actul este considerat o formă de respect față de natură și un mod de a invita norocul și prosperitatea.
GRÂUL ÎN CASĂ În multe regiuni, se aduc în casă spice de grâu, busuioc sau alte plante considerate aducătoare de noroc. Semnificația acestora este legată de fertilitate, sănătate și protecția gospodăriei.
CALENDARUL DE CEAPĂ Calendarul de ceapă este o tradiție populară folosită în comunitățile rurale din România pentru a prezice vremea, în special pentru anul următor. Această metodă implică interpretarea umidității și a culorii foilor de ceapă în funcție de lunile anului. Desigur, este o practică folclorică, nu o metodă științifică, dar mulți oameni o privesc cu interes și o păstrează ca parte a tradițiilor locale. Cum se face calendarul de ceapă În noaptea de Ajun a Anului Nou (31 decembrie), se alege o ceapă mare, sănătoasă. Aceasta este tăiată în două și apoi împărțită în 12 foi, fiecare foaie corespunzând unei luni din an. În fiecare foaie de ceapă se pune o cantitate mică de sare, aproximativ un praf. Foile sunt lăsate pe masă sau pe o suprafață plată peste noapte, într-un loc ferit de curenți de aer. Dimineața, se examinează fiecare foaie de ceapă. Dacă foaia este umedă sau apa s-a acumulat în ea, se consideră că luna respectivă va fi ploioasă. Dacă foaia rămâne uscată, luna respectivă va fi secetoasă. Dacă foaia capătă o culoare mai intensă, poate fi un semn de vreme extremă (ger, furtuni etc.) Rezultatele sunt notate pentru fiecare lună, iar oamenii își fac planuri în funcție de această interpretare (agricultură, călătorii etc.).
SUPERSTIȚII ÎN AJUN DE ANUL NOU În ajun de Anul Nou, fetele nemăritate pun într-un vas cu apă un fir de busuioc, o ramură de măr și un ban iar peste noapte se spune că ele ar trebui să-și viseze ursitul. La miezul nopții, tradiția spune că e bine să deschizi ușa, pentru ca anul vechi să iasă și să-i lași loc celui nou să intre. Una dintre tradițiile cunoscute de Anul Nou este sărutul sub vâsc, pentru a fi însoțiți de dragoste tot anul care vine. Din bătrâni se știe că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoană să poarte o haină nouă, dar și ceva roșu ori o altă culoare veselă, întrucât astfel sunt atrase energiile pozitive. Una dintre cele mai cunoscute superstiții spune că prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a Noului An îți va influența anul care tocmai a început. Se spune că dacă prima persoană care intră în casă este bărbat, atunci vei avea un an plin de noroc. În noaptea dintre ani fiecare să ţină în buzunar câţiva bănuţi, pentru a avea prosperitate. Nu se dau bani pe 31 decembrie şi pe 1 ianuarie fiindcă vor exista astfel probleme finaciare tot anul. În anumite zone, în prima dimineaţă din an oamenii pun bani în apa cu care se spală pe faţă. Se spune că spiritele malefice se tem de lumina puternică şi de zgomot, astfel pentru alungarea lor se organizează jocuri de artificii şi se trag clopotele la biserică. La miezul nopţii se sting şi se aprind luminile, stingerea simbolizând întunericul iar aprinderea, credinţa, un nou început, naşterea. Unii români obişnuiesc să ţină în buzunar o căpăţâna de usturoi, care are menirea de a-i feri de spiritele rele. O altă datină spune că în Ajunul Anului Nou trebuie să ai mereu în buzunar câteva boabe de grâu, pentru a fi ferit de foamete tot anul. În noaptea dintre ani este important să ne punem mereu o dorinţă şi să întâmpinăm anul ce vine cu speranţă şi bucurie în suflet.
